Piața Sfatului din Brașov, cu Casa Sfatului și Biserica Neagră
Sfaturi despre Brașov· 16 iulie 2026· 7 min de citit

Lucruri interesante și povești despre Brașov

De unde vine numele orașului, de ce Biserica Neagră este neagră și alte lucruri despre Brașov pe care localnicii nu le explică pentru că le crede știute.

Brașovul are trei nume, o biserică ce s-a înnegrit într-o singură noapte și una dintre cele mai înguste străzi din Europa. Iată versiunea locală a orașului, fără patina de „top 10 obiective".

Orașul are trei nume și toate se mai folosesc

  • **Brașov** — numele românesc actual, oficial din anii '50.
  • **Kronstadt** — numele german (săsesc); „orașul coroanei". Îl vezi și astăzi pe stemă — o coroană de aur pe un trunchi de copac.
  • **Brassó** — numele maghiar. Încă folosit de comunitatea maghiară din regiune.

Forma latină **Corona** apare în documente medievale. Brașovul este atestat documentar din secolul al XIII-lea, iar în secolul al XIV-lea era deja printre cele mai bogate orașe ale Regatului Ungariei.

Sașii au construit orașul — și se vede

Sașii transilvăneni — coloniști vorbitori de germană, invitați de coroana maghiară începând cu secolul al XII-lea — au întemeiat cetatea Brașovului. Breslele lor conduceau totul: aurari, țesători (al căror bastion se păstrează și azi), spoitori, funari (da, de aici vine **Strada Sforii**). Fiecare dintre cele șapte turnuri din jurul cetății aparținea unei bresle care avea obligația să-l apere.

De ce este neagră Biserica Neagră

**Biserica Neagră** este cea mai mare **biserică gotică** din România și adesea descrisă drept cea mai mare între Viena și Istanbul. Zidurile ei erau, inițial, de piatră deschisă la culoare. Apoi, pe **21 aprilie 1689**, *Marele Incendiu al Brașovului* a mistuit orașul, iar funinginea a înnegrit exteriorul bisericii. Numele a rămas. În interior se află una dintre cele mai mari colecții de covoare anatoliene din Europa — donații ale negustorilor sași care făceau comerț cu Imperiul Otoman — și o orgă Buchholz din 1839, la care se cântă încă în concerte. Vezi honterusgemeinde.ro.

Strada Sforii — una dintre cele mai înguste străzi din Europa

**Strada Sforii** leagă Strada Cerbului de Strada Poarta Șchei și are, în funcție de locul unde măsori, între **1,1 și 1,35 metri lățime**. La origine a fost un culoar de acces împotriva incendiilor, între două blocuri de case — folosit de pompierii orașului, care făceau parte din breasla funarilor.

Poarta Ecaterinei — singura poartă medievală rămasă

Construită în **1559**, în stil renascentist, **Poarta Ecaterinei** este singura poartă medievală a Brașovului care s-a păstrat. Cele patru turnulețe de deasupra nu erau doar decor: în tradiția juridică transilvăneană semnalau că orașul avea *jus gladii* — dreptul de a pronunța pedepse capitale.

Johannes Honterus și prima tiparniță

**Johannes Honterus** (1498–1549) a fost un umanist sas care a adus Reforma la Brașov, a fondat școala locală (funcțională și azi ca Colegiul Național Johannes Honterus) și a instalat una dintre cele mai timpurii tiparnițe din sud-estul Europei. Statuia lui stă în curtea de lângă Biserica Neagră, cufundat în gânduri.

Semnul BRAȘOV este cu adevărat modern

Literele albe **BRAȘOV** de pe Muntele Tâmpa sunt, da, inspirate de semnul de la Hollywood. Au fost instalate de primărie la mijlocul anilor 2000, sunt iluminate noaptea și se văd din aproape tot centrul orașului. Unora le plac, altora nu. Sunt acum cel mai fotografiat obiectiv al orașului după Biserica Neagră.

Piața Sfatului și Casa Sfatului

**Piața Sfatului** a fost centrul comercial și civic al vechiului oraș. **Casa Sfatului** din mijloc, cu turnul-clopotniță, a fost începută în **1420** ca primărie a Kronstadt-ului; balconul trâmbițașilor de sus se folosea pentru a anunța orele și pentru avertizare în caz de incendiu. Astăzi găzduiește Muzeul Județean de Istorie Brașov.

Cafea, prăjitură și moștenirea austro-ungară

Cultura cafenelei brașovene nu este italiană — este *mitteleuropeană*. **Cremșnitul**, **Krémes**-ul, **tortul Dobos** și cafeaua tare de filtru în cești mici sunt urme ale anilor habsburgici. Aproape orice cafenea din Centrul Vechi le are, iar o după-amiază ploioasă la o astfel de masă este una dintre plăcerile subestimate ale Brașovului.

Ce îi surprinde cel mai mult pe vizitatori

  • **Cât de compact este Centrul Vechi.** De la Poarta Ecaterinei până în Piața Sfatului mergi pe jos în mai puțin de 15 minute.
  • **Cât de verde este împrejurul.** Carpații încep unde se termină ultimul bloc.
  • **Câți urși sunt.** Întâlnirile cu urs brun la marginea orașului se întâmplă — nu te apropia niciodată de un urs, nu îi da niciodată de mâncare.

Vrei să vezi toate astea pe teren?

Excursiile noastre de o zi din Brașov pornesc din Centrul Vechi — putem strecura bucuros și puțină istorie a orașului pe drumul de ieșire.

Sfaturi despre Brașov

Planifică-ți călătoria pe WhatsApp

WhatsApp

Mai multe din jurnal